Doamne, fă-mă tânăr din nou, slab cu duhul și orb!
[…]
Fă-mi, doamne, lutul moale ca înainte, să-mi umble dragostile în el și să plămădească ce-or vrea ele, să mă strângă iubirile în palme și să mă usuce în focul lor albastru, căci din piatra asta tare ce mi-s acum nu se mai poate zămisli nimic și mi-e străină lumea. Doar eu și vântul mai suntem aici – nici timpul…
[…]
Azi au înflorit cireșii și a început să plouă – cu lalele… hai, micuțo, haide, vino, în raiul inimii mele, printre sfinții de iasomie și arhangheli de cleștar, dumnezeu să ni se-nchine pe al crinilor altar și la poale să ne-ntindă un covor roșu de maci, tu în fluturi să te-mbraci, într-o zi nemuritoare un sărut purtat în vânt viață-n vene să-mi strecoare. Haide, vino, vino-ndată, a-nflorit laleaua toată și neașteaptă veșnicia!
[…]
Neo Poezie 